Laura Codruța Kövesi, procuror-șef al Parchetului European, a reacționat public vineri, 12 decembrie, exprimându-și sprijinul față de magistrații români care au ieșit în spațiul public pentru a denunța presupuse abuzuri și disfuncționalități din sistemul judiciar, dezvăluite recent în documentarul realizat de jurnaliștii Recorder. Declarația sa vine într-un context tensionat, marcat de reacții instituționale puternice, controverse publice și o dezbatere amplă privind independența justiției din România.
Laura Codruta Kovesi a reacționat dur în plin scandal de justiție. Pe cine susține șefa Parchetului European Într-o poziție transmisă pentru G4Media, Laura Codruța Kövesi a vorbit despre îngrijorarea sa profundă față de efectele pe care aceste dezvăluiri le au asupra reputației și funcționării sistemului judiciar, dar mai ales față de modul în care autoritățile române reacționează la vocile critice din interiorul magistraturii. Șefa Parchetului European a avertizat explicit că sancționarea judecătorilor și procurorilor pentru opinii exprimate în interes public reprezintă o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului, așa cum a fost aceasta interpretată constant de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Laura Codruța Kövesi a făcut trimitere directă la jurisprudența CEDO, subliniind că magistrații beneficiază de libertatea de exprimare atunci când semnalează probleme sistemice grave, abuzuri instituționale sau disfuncționalități care afectează funcționarea corectă a justiției. Ea a amintit inclusiv cauza Kövesi contra României, hotărâre definitivă pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care instanța europeană a stabilit că revocarea sa din funcția de procuror-șef al DNA, pe fondul unor opinii exprimate public cu privire la reforma justiției, a constituit o încălcare a dreptului la liberă exprimare. „Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod clar că magistrații se bucură de libertatea de exprimare atunci când semnalează disfuncționalități instituționale grave sau abuzuri care afectează funcționarea sistemului de justiție. În cauza Kövesi c. României, Curtea a reținut că sancționarea sau revocarea unui magistrat pentru opinii exprimate în interes public constituie o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului. Acest principiu nu este unul personal, ci unul universal, aplicabil tuturor magistraților care acționează cu bună-credință”, a declarat Laura Codruța Kövesi. Prin această precizare, procurorul-șef european a dorit să sublinieze că nu este vorba despre un precedent izolat sau despre o situație care o privește exclusiv pe ea, ci despre un principiu fundamental al statului de drept, care trebuie respectat în toate statele membre ale Uniunii Europene. Libertatea de exprimare a magistraților, atunci când este exercitată responsabil și în interes public, reprezintă, în viziunea sa, un pilon esențial al unei justiții independente și credibile. În continuarea declarației sale, Kövesi a atras atenția asupra unui aspect pe care îl consideră chiar mai îngrijorător decât faptele semnalate în documentarul Recorder: reacția autorităților responsabile față de aceste dezvăluiri. Fosta șefă a DNA a vorbit deschis despre riscul ca mecanismele disciplinare să fie folosite ca instrumente de represalii împotriva magistraților incomozi, cu scopul de a descuraja orice formă de critică internă. „În calitate de Procuror-șef european, doresc să îmi exprim îngrijorarea cu privire la recentele dezvăluiri care afectează independența și reputația magistraturii din România. Ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare și mai mare pentru mine, venind din România și având o experiență personală cu o situație similară în urmă cu doar câțiva ani, este reacția autorităților responsabile la aceste dezvăluiri”, a afirmat Kövesi. Ea a explicat că aplicarea de sancțiuni disciplinare împotriva judecătorilor și procurorilor care denunță abuzuri din interiorul sistemului nu poate fi interpretată decât ca o formă de represalii. Potrivit acesteia, astfel de reacții instituționale transmit un mesaj periculos către întregul corp al magistraților: acela că exprimarea unor opinii critice sau semnalarea unor disfuncționalități poate avea consecințe profesionale grave.